În data de 23 noiembrie 2019, Centrul Studențesc de Cercetare Literacum al Facultății de Litere, Istorie și Teologie a organizat cea de-a VIII-a ediție a colocviului de literatură română Literacum, destinat studenților și masteranzilor de la Literele timișorene. Anul acesta, colocviul a propus (re)descoperirea a doi scriitori, Ion Creangă și Ion D. Sîrbu, printr-o întoarcere a privirii către textele acestora, care se completează prin jocul cu fețele ironiei.
Alegerea celor doi autori nu a fost însă una întâmplătoare, întrucât anul acesta celebrăm 130 de ani de la moartea lui Ion Creangă, respectiv 100 de ani de la nașterea lui Ion D. Sîrbu. Totuși, aceste repere biografice au reprezentat doar premisa, căci, în fapt, punerea împreună a celor două figuri se datorează stilului scriiturii acestora. Atât Creangă, cât și Sîrbu dovedesc prin scrierile lor că sunt doi maeștri ludici și lucizi, în același timp, ce redau, prin creația lor, o reprezentare cât se poate de vie a realității, a veacului în care au trăit.
Lucrările prezentate în cadrul ediției din acest an a Colocviului Literacum au ilustrat perspective multiple în ceea ce privește abordarea textelor lui Creangă sau ale lui I. D. Sîrbu. Nu puține comunicări au încercat să-i apropie pe cei doi de alte figuri reprezentative ale literaturii române sau chiar universale, printr-o analiză comparatistă, ca de pildă Sîrbu-Ionesco, Sîrbu-Blaga, Creangă-Rabelais, Creangă-Alcott sau chiar Sîrbu-Creangă. Alte comunicări au evidențiat existența unei legături indisolubile între dimensiunea biografică și cea artistică. În acest context, experiența traumatică de război a lui Sîrbu ori spațiul copilăriei au devenit nuclee tematice pentru opera acestuia, fie că vorbim despre însemnări, dramaturgie ori proză scurtă. Cele mai multe lucrări au observat însă existența unor tipologii ale conflictului relaționate cu lumile în (des)facere, care primesc uneori valențele magice ale minei petrilene, dar și prezența unei crize identitare, susținute de o arhitectură a singurătății, conturată fiind într-un univers distopic din proza scurtă a lui Sîrbu.
În ceea ce îl privește pe Creangă, altele au fost direcțiile de cercetare. Metamorfozele diavolului „nătâng” au impus măștile naivității, iar fețele carnavalescului au reflectat, deopotrivă, atributele lenei. De altfel, tipologiile feminine ori educația și problema actualității lui Creangă în școala românească, precum și detabuizarea poveștilor „corozive” ale scriitorului humuleștean au reprezentat, în egală măsură, puncte de interes în cazul studenților.
Pe lângă susținerea în plen a comunicărilor, în cadrul Colocviului, a avut loc și lansarea numărului triplu al revistei „Literacum”, ce poate fi consultată accesând site-ul www.literacum.ro. Totodată, feedbackul și sugestiile oferite de cadrele didactice au condus spre lucrări consistente, bine fundamentate teoretic. De aceea, reușita se datorează implicit și profesorilor care au urmărit îndeaproape și au coordonat buna desfășurare a activității de cercetare a studenților participanți, conf. univ. dr. Pompiliu Crăciunescu, asist. univ. dr. Irina Dincă și asist. univ. dr. Roxana Rogobete.
Ajuns deja o tradiție, Colocviul Literacum demonstrează așadar maturitatea activității de cercetare din rândul studenților de la Litere. Faptul că această manifestare științifică, organizată de studenți pentru studenți, se află la cea de-a VIII-a ediție probează, de altfel, că intuiția colegilor mai mari de a crea un cadru adecvat dialogului literar între studenți nu a fost doar o sclipire de moment, căci dezbaterile lunare, publicațiile regulate în revista „Literacum” și, nu în ultimul rând, Colocviul Literacum reflectă o activitate intensă a studenților. Literacum este, din acest punct de vedere, pentru mulți dintre noi, o școală în care ne formăm abilități de analiză textuală și în care experimentăm noi direcții de cercetare. Pentru alții, Literacum este premergător viitoarelor confruntări literare din cadrul colocviilor naționale și internaționale.
Activitatea realizată de Literacum conturează, prin urmare, o identitate de grup a tinerilor studenți de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, din cadrul Universității de Vest din Timișoara, care, prin acțiunile specifice, reflectă interesul față de literatură în general, respectiv față de literatura română în particular. Gabriela – Emilia Merce, Alexandru Foitoș, Masteranzi în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, masteratul de Literatură și cultură: contexte românești, contexte europene
