În perioada 10-18 decembrie 2019, studenții de la specializările Română A și A’ (anul I) din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie au participat la un nou workshop din seria DIGITT (Digital Linguistics Talks in Timișoara), intitulat Studiile lingvistice în era digitală. Cum ne ajută instrumentele digitale în studiul lingvisticii și în analiza discursului? și organizat de membrii ROGER și CODHUS, la inițiativa cadrelor didactice din Departamentul de Studii Românești. Rezultat al discuțiilor referitoare la necesitatea de diversificare a activităților FLIT – a metodelor de predare, cercetare și învățare, dar și a programului de tutoriat destinat anului I –, evenimentul a fost conceput astfel încât să ofere îndrumare studenților în activitatea de documentare și cercetare. Departamentele facultății noastre sunt preocupate în mod constant de realizarea unui act educațional cât mai atractiv, care să corespundă intereselor actuale ale generației digitale.
Workshop-ul a început cu o prezentare a proiectului ROGER (Genuri academice la intersecția dintre tradiție și internaționalizare: Cercetare contrastivă pe bază de corpus asupra utilizării genurilor academice de către studenții din România), care urmărește cartografierea textelor scrise de către studenții români în limbile română și engleză. Studenții s-au familiarizat astfel cu noțiunea de corpus, pe care se fundamentează și demersurile din cadrul noului centru CODHUS (Centrul de Cercetare și Implementare a Metodelor Digitale Bazate pe Lingvistica de Corpus cu Aplicabilitate în Științele Umaniste), care se dorește a fi o „casă a codurilor digitale pentru umaniști”.
Pornind de la metodele lingvisticii de corpus, inițiatorii workshop-ului au urmărit conexiunile care se pot stabili între noile metode digitale și științele umaniste. Discutând apoi despre diferite aplicații pe care studenții le folosesc în timpul liber (în special în scopul comunicării) ori pentru a-și realiza documentarea pentru sarcinile primite la facultate, cei prezenți au aflat despre științele conexe lingvisticii, cărora instrumentele digitale le pot fi utile în cercetare: traduceri, analiza discursului, stilistică, scriere academică, gramatică.
Astfel, studenților le-au fost expuse exemple din analizele făcute de membrii ROGER și CODHUS în ultimele luni, prezentate la diferite conferințe internaționale din țară sau din străinătate. Au fost discutate exemple de dicționare (monolingve, bilingve) și aplicații folosite în traduceri, dar și cele mai frecvente instrumente folosite în lingvistica de corpus de către cercetători FLIT: AntConc, Lancsbox, Sketch Engine, Lexos, Voyant tools. De asemenea, au fost analizate mai multe tipuri de discurs. Cele dintâi genuri amintite au fost scrierile academice utilizate în UVT: eseuri în limba engleză, îmbunătățite de către studenți cu ajutorul corpusurilor expert, respectiv lucrări științifice redactate în limba română, unde cercetarea a vizat gradul de integrare a feedbackului electronic primit de la evaluatori.
Totodată, au fost aduse în discuție studiile la intersecția dintre științele umaniste și alte discipline. De exemplu, a fost amintit domeniul științelor politice, reprezentat de analize ale știrilor și discursurilor cu caracter politic, studiu realizat de către membrii ROGER/CODHUS în cadrul Text-To-Data. Timișoara Workshops on Research Methods (noiembrie 2019). În acest caz, s-au urmărit principalele subiecte abordate în această toamnă de către o serie de candidați la alegerile prezidențiale din România, prin depistarea celor mai frecvente sintagme. Însă cercetarea a vizat și modul în care diferite platforme online de știri redau cu obiectivitate evenimentele și discursurile, ori le denaturează, generând mostre ale fenomenului fake news.
Sfera entertainment-ului nu a fost ocolită, iar cercetătorii le-au arătat studenților că și vlogurile ori industria fashion, cu toate formele ori componentele lor, pot deveni obiectul de studiu al lingvisticii, căci, în acest context, au fost discutate preferințele educabililor în materie de tutoriale ori alte materiale video, dar și posibile motive (strategii retorice) pentru care diferiți vlogeri ajung să devină „influenceri” și să atragă bugetele de marketing ale unor companii.
Nu în ultimul rând, a fost abordată sfera studiilor de stilistică, unde aportul cel mai semnificativ este cel al studenților FLIT proaspăt cooptați în echipa ROGER/CODHUS. În acest sens, câteva exemple au vizat studiul operei poetice a lui Lucian Blaga, prin analize micro-stilistice ale elementelor materialității, prin identificarea contextelor metaforice ori non-metaforice ale ocurențelor unor termeni.
La finalul workshop-ului, studenții au participat la un scurt quiz, iar participanții cu cele mai bune punctaje au primit premii, constând în materiale promoționale ROGER. De asemenea, celor prezenți li s-au prezentat posibilitățile de a participa la activitățile CODHUS prin programe de voluntariat sau practică, având în vedere și noua publicație SPOR (Science Popularization Reports) a centrului CODHUS, ce urmărește diseminarea rezultatelor cercetării într-o manieră accesibilă publicului larg. Studenții s-au arătat interesați de posibilitatea de a studia cât mai multe corpusuri expert, de a aborda elemente din social media în cercetările lor, conștientizând importanța documentării și nevoia respectării unei etici academice.
Activitățile de acest tip, care implică folosirea metodelor și instrumentele digitale în științele umaniste sau în afara lor, prin studii interdisciplinare, toate cu un ridicat caracter aplicativ, vor continua la FLIT în semestrul al doilea, cu un workshop în domeniul studiilor literare dedicat acelorași grupe de studenți.
